10/7/2020 0 Comments AdultulAutor: psiholog-psihoterapeut Marius NeaguSe pare că nu ne naștem adulți, însă la un moment dat timpul își spune cuvântul, iar fiecare dintre noi vom ajunge în această etapă de viață.
Există mulți adolescenți care spun că vor să crească mai repede pentru a putea face diferite lucruri din lumea adulților. De altfel, în cultura românească, cred că fiecare dintre noi a auzit un bunic(ă) sau un părinte cum îi spunea copilului să mânânce bine, ‘'ca să crească și să se facă mare’’. Iată că, din daruire și dragoste este oare posibil să îi transmitem copilului încă de când este mic ideea că trebuie să crească cât mai repede? Să se maturizeze accelerat și să devină adult în cel mai scurt timp? Acest lucru este interesant. Pentru unii copii, nici nu mai trebuie să treacă timpul deoarece ei spun adesea ‘'Sunt un băiat/ fată mare’’ sau ‘'Eu sunt mare’’. Vă invit să reflectați la această idee. Oare nu ducem obiceiuri, vorbe și feluri similare de a ne crește copii preluate din generație în generație? Oare ar putea fi acestea preluate din sânul mentalității colective? Uneori sunt lucruri atât de fine încât nici nu ne gândim ce efecte pot aduce în viitor, în viața adultului de mai târziu. Te invit să citești în continuare articolul dacă dorești să afli mai multe. Factori ce ne influențează dezvoltarea Prezentul ne arată un lucru diferit a felului în care un copil devine adolescent și ulterior adult, comparativ cu acum câteva decenii înainte de evoluția tehnologiei. Copiii din prezent sunt adulții de mai târziu care vor experimenta care au fost beneficiile conectării virtuale cu celălalt prin rețelele de comunicare precum Facebook sau Instagram. Chiar și alimentația noastră pe care o consumăm, specialiștii au susținut deseori că aceasta poate conține hormoni de creștere care sunt procesați de organismul adolescentului. Remarcăm astfel că oamenii se dezvoltă accelerat, iar în prezent sunt raportate numeroase cazuri în care persoanele între 9 și 14 ani au și primul contact sexual. În zilele noastre, accesul la informație este facil și devine dificil de controlat. Anturajul și evoluția noastră Chiar dacă părintele își protejează copilul prin limitarea accesului la informație, la dispozitivele cu care se poate conecta la un conținut neadecvat vârstei sale, există și grupul de prieteni de la școală care devine un anturaj și o sursă suplimentară de informație pentru ’'copilul naiv’’. Prin urmare, acesta, ca să nu fie exclus din grupul de prieteni și să nu resimtă respingerea și excluderea grupului, încearcă să fie în ''trend'' cu prietenii din jur. Nevoia de apartenență față de grup se accentuează la vârsta adolescenței, atunci când persoana ajunge la ciclul liceal. Totodată, în această perioadă se înregistrează scoruri mai mari de absenteism școlar, comportamente de consum (e.g. tutun, alcool), dar și o performanță școlară mai scăzută. Toate aceste comportamente de a face față stresului, devine harta mentală a comportamentelor ''la îndemână'' ce intră în obișnuința adultului ulterior, iar acestea devin greu mai de controlat în mod voit. Luând în considerare toate cele de mai sus, ne putem întrebarea: Când devenim de fapt adulți? Teoreticienii au clasat grosier stadiul vârstei de adult între 19 și 25 de ani pentru adultul tânăr, respectiv între 35 – 65 ani pentru stadiul de adult matur, urmând ca ulterior să ne apropiem de vârsta a III –a. Reținem totuși că, fiecare dintre noi vom avea câteva decalaje de dezvoltare biologică și psihologică. Unii suntem mai dezvoltați corporal, iar alții suntem mai maturi raportat la vârsta nostră biologică. Totul variază în funcție de bagajul genetic și de expresia genelor de la părinți în interacțiune cu mediul la care persoana a fost expusă. O stimulare optimă de dezvoltare sau substimulare, ne arată că avem persoane aflate în stadii de subdezvoltare, dezvoltare normală sau o dezvoltare fizică și psihologică congruentă. Provocările vieții de adult Prima provocare a vieții de adult vine în general nu doar odată cu vârsta de 18 ani (atunci când majoratul devine simbolul începutului vieții de adult), dar și cu momentul în care elevii devin studenți și, mai precis, sunt nevoiți să își găsească primul Job. Există tineri care fac alegeri diferite în funcție de resursele pe care le au la dispoziție și de interesele lor de moment, însă cu siguranță majoritatea iau contactul cu nevoia de a deveni independenți și de a se desprinde de căminul lor de acasă și de lângă familie. Vorbim despre tânărul(a) care a împlinit sau a depășit recent vârsta majoratului și care își caută independența. În acest stadiu persoana dorește să parcurgă ''propriul său drum în viață'', să se valideze pe sine, dar și să își exploreze limitele. Independența nu este doar o căutare propriu-zisă, ci devine o nevoie a adultului de mai târziu. Tânărul adult experimentează pentru prima dată provocările ce survin cu această nouă etapă de viață. Nevoia de a avea confort financiar, nevoia de alegere a carierei, nevoia de a lărgi cercul de prieteni și de a avea o relație intimă apar concomitent. Toate își exercită presiunea asupra persoanei care trăiește acest capitol firesc al vieții. Felul în care persoana va face față acestor provocări, va experiementa, va învăța și se va descoperi de sine devine un factor vital al adultului de mai târziu. Adultul tânăr va exersa diferite roluri sociale, profesionale, de relaționare în cuplu și se va identifica cu acestea mai mult sau mai puțin. Pentru tânărul adult este o perioadă căreia am putea să îi spunem ''o a doua adolescență’’. Toate aceste evenimente din primii ani după vârsta majoratului amprentează cine credem că suntem la nivel profesional, personal, dar și social. Nu înseamnă că nu mai suntem flexibili, însă nu este ușor să repetăm etapele de viață. Un student de 30-40 de ani aflat la facultate se va raporta diferit la studiile sale și va învăța diferit comparativ cu un tânăr(ă) de 19-20 de ani. Raporturile sociale sunt diferite, iar nevoie adultului matur sunt diferite față de cele ale adultului tânăr. Adultul matur poate ajunge între 35 și 45 de ani într-un impas existențial. Simțim că avem nevoie să ’'ne așezăm la casa noastră’’, să avem relații de cuplu de durată, să avem o identitate mai clară cu privire la cine am ales să fim pe plan profesional. Cu alte cuvinte, apare nevoia de stabilitate accentuată. Această nevoie ne este activată și de către mediul social în care trăim, când prietenii noștri ajung să își cumpere o locuință sau să se căsătorească, caz în care pot să apară și primii copii. Ei bine, pentru persoanele care nu își doresc copii poate apărea nevoia de a lucra la un proiect important, fie că acesta este unul personal sau profesional. Nevoia resimțită este aceea de ''a lăsa ceva în urmă’’, nevoie care se accentuează odată cu înaintarea în vârstă, cumulat cu a avea o viață echilibrată, menținerea a stării de sătătate și de a face lucrurile pe care nu am avut ocazia să le facem în trecut. Vorbim despre etapa în care copiii au părăsit cuibul, apare în planul psihic vârsta pensionării și ne orientăm înspre căutarea de scopuri. Așa este! Oricât de mult probabil ajungem să muncim și uneori vrem să ne oprim pentru că devenim epuizați, se pare că avem o nevoie fundamentală de a avea o ocupație, o muncă sau o precupare. Poate părea paradoxal, însă pe cât de mult scopurile în viață ne pot consuma resurse fizice și psihice în vederea atingerii lor, pe atât de mult avem nevoie de un scop în viață pentru a ne simți într-o stare de confort psihologic, să nu căpătăm un sentiment de inutilitate sau că viața nu are sens, combatând apariția primelor stări de tristețe sau distres existențial. Aceste provocări au făcut parte și din viața ta? Cu siguranță că provocările vieții de adult sunt cele mai semnificative pentru noi. De altfel, vârsta adultă este și cea mai longevivă perioadă a vieții în care suntem conștienți de noi și de mediul în care trăim. Pe măsură ce devenim adulți, într-un ritm natural, părinții devin de regulă o resursă la care apelăm mai puțin ca în copilărie, comparativ cu perioada când aceștia au fost nevoiți să aibă mai multă grijă de noi. Te invit în terapie alături de mine unde putem lucra pe toate aceste provocări. Putem să le depășim împreună, construind astăzi viitorul pe care îl aștepți mâine.
0 Comments
Leave a Reply. |
ArchivesCategories |